Lovitura momentului pentru acești pensionari, zeci de mii de români afectați direct: ”sunt specialiști formați în ani de zile”
Deși mai este mult de lucru la sistemul de pensii din România, câteva modificări importante au fost deja adoptate în 2023, iar efectele se resimt în piață. Plângerea la Curtea Constituțională care urmează să se discute în această săptămână este doar vârful piramidei când vine vorba de particularitățile care trebuie adresate.
Cea mai problematică pentru zeci de mii de români pare să fie interdicția care vizează cumularea salariului cu pensia în sistemul bugetar, mai ales în industria apărării. Acolo lucrează aproximativ 11.400 de oameni și, după cum a explicat liderul de sindicat din spatele Alianței Sindicatelor din Industria de Apărare și Aeronautică, aceștia ”Se simt umiliți, e greu să-i oprești”.
Cât de gravă este problema reformelor din sistemul de pensii
Din cei 11.460 de angajați din apărare, aproximativ 12% sunt nevoiți să decidă dacă vor rămâne cu pensia sau cu salariul. În acest context, un sondaj simplu a atras atenția asupra faptului că niciuna dintre persoanele vizate nu mai vrea să rămână în industria de apărare. Practic, în viitorul apropiat, se vor pierde 1.341 de persoane.
„La nivel TESA, din 11 ar putea pleca nouă, iar la nivel de muncitori, din 31, la zece putem renunța, dar sunt și unii care nu au pe altul format în loc și ne este foarte greu să-i înlocuim. Dacă am fi un stat normal la cap făceam școli profesionale, direcționăm către Institutul Politehnic să ne formeze specialiști și poate eram în altă situație acum și dădeam salarii, pentru că până la urmă totul se rezumă la salariu.
Este o problemă, la unii mai mare, la alții mai mică pentru că sunt specialiști formați în ani de zile. Tineretul nu a avut o stabilitate. Mulți au venit, au învățat și au plecat în altă parte și am fost nevoiți să ne folosim în continuare de acești salariați. Noi, sindicatele din ASIAA, am făcut un demers către Curtea Constituțională și către Avocatul Poporului în care am precizat care ar fi urmările pe care noi le vedem. Din momentul în care Curtea ar respinge demersurile noastre și ar fi declarată constituțională această lege, deja este o problemă.
Se simt umiliți, e greu să îi oprești. Din 11.460, ar pleca 1.341. Gândiți-vă că suntem la limita de supraviețuire cu forța de muncă. Nu avem salarii atractive pentru tineret. Media de vârstă de 54-56 de ani și efectul dăunător este altul. La anul ar mai ieși la pensie alți 1.500 – 1.800 de salariați. Eu cred că nu a fost gândită bine legea”, a declarat, Constantin Bucuroiu, conform Adevărul.
Foarte frustrant pentru cei aflați în situația de a decide cu ce rămân, salariul sau pensia, este că legea prin care s-a introdus această obligație pentru bugetari vine la pachet cu o serie stufoasă de excepții. Practic, oamenii sunt sabotați emoțională, făcuți să creadă că unii sunt mai valoroși decât alții. Lista excepțiilor include: angajații din cadrul Băncii Naționale a României (BNR), Autorității de Supraveghere Financiară (ASF), Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM) și din cadrul Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), profesorii, persoanele care se ocupă cu îngrijirea bătrânilor, persoanele minore care au pensii de urmaş, medicii, asistentele medicale, preoţii, artiștii și membrii Academiei Române. Cu toții sunt scutiți de această regulă.